„Unde locuiește Dumnezeu?” – Răspunsul unui bătrân înțelept

Într-un sat de munte, un copil l-a întrebat pe un bătrân duhovnic care stătea liniștit pe prispa chiliei: „Părinte, preotul de la biserică ne spune mereu că Dumnezeu este sus în Ceruri, mare, puternic și înfricoșător. Dar dacă El este atât de uriaș, cum poate să încapă în biserica noastră mică din sat? Unde locuiește El, de fapt, când nu suntem noi la slujbă?”.

Bătrânul l-a mângâiat pe cap și i-a răspuns cu un zâmbet cald: „Draga tatei, Dumnezeu este atât de mare încât tot Universul, cu toate stelele, lunile și galaxiile lui, nu-L poate cuprinde sau mărgi. Și totuși, El este atât de smerit și de plin de dragoste pentru noi, încât Se face mic-mic și alege să locuiască într-un singur loc cu totul special de pe pământ”. „Unde, părinte?”, a întrebat copilul cu ochii mari de curiozitate. „În inima omului curat, blând și smerit, care știe să iubească sincer și să iarte pe cel ce i-a greșit”.