Știați că sfinții „Stâlpnici” (precum Simeon Stâlpnicul) au ales o formă extremă de asceză, trăind zeci de ani pe vârful unor coloane înalte pentru a fi mai aproape de cer și departe de lume?

Simeon Stâlpnicul, un ascet sirian din secolul al V-lea, a popularizat o formă de asceză cunoscută sub numele de stilitism. Această practică presupunea retragerea voluntară de către un ascet pe vârful unei coloane înalte, unde trăia pentru perioade îndelungate, uneori zeci de ani. Scopul principal al acestei vieți ascetice era atingerea unei proximități spirituale sporite față de Dumnezeu, prin distanțarea fizică de ispitele și agitația lumii.

Simeon a trăit pe o coloană în apropiere de Antiohia, Siria, începând din anul 423 d. Hr. și continuând până la moartea sa în 459 d.

Hr. Înălțimea coloanelor a variat, dar cele mai cunoscute au fost cele pe care ascetul putea sta în picioare sau se putea așeza pe o platformă mică, adesea protejată de o balustradă. Această formă de asceză, deși extremă, a atras numeroși adepți și a influențat mișcarea monahală în Imperiul Bizantin și în alte regiuni creștine.

Columna lui Simeon a devenit un loc de pelerinaj, iar viața sa a fost consemnată în numeroase scrieri hagiografice, contribuind la răspândirea cultului său.