Știați că Sfânta Împărăteasă Elena a coordonat în anul 326 primele săpături arheologice creștine din istorie la Ierusalim, reușind să identifice Crucea Răstignirii printr-o minune teologică atestată de istoricii epocii?

La ordinul fiului său și finanțată din vistieria imperială, Sfânta Elena a călătorit la Ierusalim la o vârstă înaintată (aproximativ 80 de ani) pentru a purifica locurile sfinte. Împăratul roman Hadrian dărâmase în anul 135 siturile creștine, ridicând deasupra Mormântului Domnului și a Golgotei un templu dedicat zeiței Venus pentru a descuraja închinarea creștinilor. Elena a dispus demolarea templului păgân și excavarea pământului.

La baza sitului au fost descoperite trei cruci de lemn, alături de piinele separate (titlul INRI). Pentru a identifica cu certitudine care este Crucea Mântuitorului și care aparțineau celor doi tâlhari, Patriarhul Macarie al Ierusalimului a sugerat un test al credinței: crucile au fost atinse succesiv de corpul unei femei grav bolnave (sau, conform altor cronici din epocă ale lui Rufin și Socrate Scolasticul, de trupul unui defunct dus spre îngropare). La atingerea celei de-a treia cruci, femeia s-a vindecat instantaneu (sau mortul a înviat), confirmând autenticitatea Lemnului Sfânt. Sfânta Elena a lăsat o parte din cruce la Ierusalim și a trimis cealaltă parte la Constantinopol, ctitorind totodată Biserica Învierii pe locul descoperirii.