Sf. Vladimir, luminătorul Rusiei

Sfântul Vladimir I (958-1015), supranumit Luminătorul, a fost Mare Cneaz al Kievului. A adoptat creștinismul ortodox în 988, act ce a marcat începutul creștinării Rusiei Kieveane. A dărâmat idolii păgâni din Kiev, inclusiv statuia lui Perun, pe care a aruncat-o în râul Nistru. A ctitorit prima mare biserică din Kiev, Biserica Zeciuielii, și a trimis preoți să propovăduiască credința în tot principatul. A fost bunicul lui Iaroslav cel Înțelept, nepot al Sfintei Olga, și a fost canonizat cu epitetul 'Întocmai cu Apostolii'.

Numele Vladimir provine din slavona veche 'Vladimer', având sensul de 'cel ce stăpânește pacea' sau 'cel cu faimă lumii'. Decizia sa din 988 a influențat formarea lumii ortodoxe slave.

Sfântul Vladimir este cinstit în mod deosebit în ziua de 15 iulie. Credincioșii îi cer ajutorul pentru consolidarea credinței și pentru pace în familii și societate.

Este reprezentat adesea ca un prinț în veșminte princiare, ținând o cruce în mâna dreaptă și, uneori, o machetă a unei biserici, simbolizând rolul său de ctitor și apostol al Rusiei.

Principele Vladimir, care a ales credința datorită frumuseții slujbei ortodoxe, ne arată că splendoarea cultului poate converti inimile mai puternic decât argumentele teologice.