† Târnosirea bisericii Învierii din Ierusalim

Pomenirea sfințirii Basilicii Sfântului Mormânt din Ierusalim, sărbătorită pe 13 septembrie 335 d.Hr.. Aceasta a fost construită la inițiativa Sfintei Elena și prin porunca împăratului Constantin cel Mare, pe locul considerat cel mai sfânt al creștinismului, unde Hristos a fost răstignit, a murit și a înviat. Sfințirea basilicii a transformat acest loc venerat anterior în secret într-un centru major de pelerinaj creștin mondial.

Numele de „Basilica Învierii” provine din grecescul „Anastasis”, care înseamnă „Învierea”. Aceasta a fost prima basilică monumentală construită pe locul Sfântului Mormânt, ctitorită de mama împăratului, și a servit drept model arhitectural pentru multe alte biserici.

Basilica Sfântului Mormânt, în forma sa originală din secolul al IV-lea, era o construcție grandioasă și un simbol al victoriei creștinismului. Sfințirea sa a fost un eveniment de amploare, la care au participat episcopi din numeroase regiuni.

Textul furnizat este o reflecție teologică. Troparul specific praznicului vorbește despre Dumnezeu care a arătat frumusețea Locașului Său cel Sfânt, întărindu-l în veci. Ideea că sacralitatea Mormântului preexistă construcției este corectă, locul fiind venerat de creștini încă de la început.