Sfinții 33 de Mc. din Melitina

Sfinții 33 de Mucenici din Melitina au suferit martiriul în timpul persecuțiilor împăraților Dioclețian și Maximian, în jurul anilor 290-298 d.Hr., în Melitina, Armenia Mică (Capadocia). Principalul dintre ei a fost Sfântul Ieron, un plugar creștin care a refuzat să se înroleze în armata romană și să aducă jertfe idolilor. El a fost arestat împreună cu alți treizeci și doi de creștini, care au mărturisit credința în Hristos și au fost supuși la chinuri, inclusiv tăierea mâinii Sfântului Ieron. Toți au fost decapitați în afara cetății Melitinei.

Numărul treizeci și trei, deși nu este o etimologie a numelui, este uneori asociat simbolic cu vârsta lui Hristos la Răstignire, o coincidență numerică purtată de acești ostași martiri.

Sfinții 33 de Mucenici sunt reprezentați în icoane ca soldați, adesea purtând uniformă romană, și cu palme de martiri, simbol al biruinței lor spirituale.

Cei 33 de soldați care au ales moartea împreună, prin nevoințele lor și tăria credinței, au dobândit cununile nestricăciunii, arătând că solidaritatea în Hristos are o forță multiplicatoare în biruința asupra chinurilor și a demonilor.