Sfinţii 10 Mucenici din Creta
Sinteză
Sfinții Zece Mucenici din Creta au pătimit în secolul al III-lea, în timpul persecuțiilor împăratului roman Deciu (249-251 d.Hr.). Ei au fost executați de autoritățile romane pentru că au refuzat să se închine idolilor și au mărturisit credința în Hristos. Numele lor sunt: Teodul, Satornin, Evpor, Ghelasie, Evnichian (din Gortina), Zotic (din Cnossos), Agatopod (din Panormos/Epinia), Vasilide (din Chidonia/Hania), Evarest și Pompie (din Iraclion).
Etimologie
Această descriere face o legătură simbolică între insula Creta, cunoscută pentru mitul labirintului, și credința sfinților care au găsit "drumul drept" prin Hristos. Nu este o etimologie a numelor sfinților sau a insulei, ci o interpretare spirituală a locului lor de martiriu.
Tradiții
În satul Hagioi Deka (Zece Sfinți) din Creta, unde se crede că au fost martirizați, există o tradiție legată de un lac cu ape tămăduitoare, unde, în 1898, s-au descoperit moaștele sfinților după vindecarea miraculoasă a unui păstor.
Știați că?
O parte din moaștele Sfinților Zece Mucenici din Creta se află la Catedrala Mitropolitană din Iași. De asemenea, se spune că Sfântul Pavel al Constantinopolului ar fi dus moaștele lor la Constantinopol pentru a proteja orașul, deși alte surse indică o reînhumare în Gortyna.
Iconografie
Icoanele îi înfățișează pe cei zece martiri cretani împreună, adesea purtând cruci sau palme, simboluri ale biruinței lor mucenicești.
Tropar parafrazat
Troparul sfinților laudă Creta ca fiind o insulă care a "înflorit flori cinstite" și "mărgăritare ale lui Hristos", referindu-se la cei zece mucenici care, prin răbdarea lor, au rușinat mulțimea demonilor și au primit cununi cerești.