Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul

Ilie din Tesva (Galaad), profet din secolul al IX-lea î.Hr., remarcat pentru zelul său în Vechiul Testament. A activat în timpul regilor Ahab și Izabela, confruntându-i pe profeții lui Baal pe Muntele Carmel. A mijlocit pentru ploaie după o secetă de trei ani și a fugit de Izabela, fiind hrănit de un înger în pustie. A experimentat prezența lui Dumnezeu printr-un "glas subțire și uşor", nu prin fenomene naturale puternice.

Numele "Ilie" provine din ebraicul "Eliyahu", însemnând "Dumnezeul meu este Yahweh". Numele său reflectă esența misiunii sale: o mărturie vie a lui Dumnezeu prin întreaga sa viață.

În ziua de Sântilie (20 iulie), tradiția populară interzice culegerea fructelor, de teama grindinei. Nu se muncește, iar credincioșii aduc faguri cu miere la biserică. Ziua este marcată de hramuri și este considerată a fi sub influența tunetelor și fulgerelor, atribuite Sfântului Ilie.

Este reprezentat ca un profet, adesea îmbrăcat în piele de cămilă, cu un toiag sau cu un car de foc în fundal, subliniind intensitatea rugăciunii și a relației sale cu Dumnezeu.

Profetul care a auzit Vocea Divină nu în forța naturii, ci în liniștea rugăciunii. Sântilie ne amintește că Dumnezeu se revelează cel mai clar în tăcerea inimii.