Sf. Proroc Isaia

Sfântul Proroc Isaia a trăit în Ierusalim în secolul al VIII-lea î.Hr., în timpul domniei regilor Ozia, Iotam, Ahaz și Ezechia. Provenind dintr-o familie nobilă, era înrudit cu dinastia regală. A prorocit cu o precizie remarcabilă Nașterea Domnului dintr-o Fecioară (Isaia 7,14) și a descris detaliat Pătimirile lui Hristos (Isaia 53), cu peste 700 de ani înainte de împlinirea lor. Tradiția creștină, preluată dintr-o veche tradiție evreiască, afirmă că a murit martiric, tăiat cu ferăstrăul, din porunca regelui Manase.

Numele Isaia provine din ebraicul 'Yeshayahu', care înseamnă 'Dumnezeu mântuiește' sau 'Domnul este mântuire'. Această semnificație este similară cu cea a numelui 'Iisus', reflectând programul de mântuire pe care profetul l-a vestit.

Sfântul Proroc Isaia este reprezentat în icoane ca un profet, adesea ținând în ambele mâini un sul lung pe care sunt scrise profețiile sale. Chipul său exprimă o profundă contemplare și uimire în fața viziunilor divine.

Cel care a prevestit cu șapte secole înainte Nașterea din Fecioară și Răstignirea Mântuitorului ne arată că Dumnezeu nu este surprins de cursul istoriei, ci El Însuși a rânduit-o înainte de a se desfășura.