Sf. Nina, luminătoarea Georgiei

Sfânta Nina, originară din Capadocia, a trăit în secolul al IV-lea și este recunoscută pentru creștinarea Georgiei (cunoscută și sub numele de Iberia antică). A vindecat-o pe regina Nana și l-a convins pe regele Mirian să adopte creștinismul ca religie de stat, eveniment plasat în jurul anului 326 sau 327. Crucea ei, realizată din mlădițe de viță de vie legate cu propriul păr, este un simbol distinctiv al Bisericii Ortodoxe Georgiene și o emblemă națională.

Numele Nina are origini diverse, fiind considerat un diminutiv al unor nume precum Antonina în limbile slavă și spaniolă, sau o variantă a numelui Ana în rusă. În spaniolă, poate însemna 'fetiță'. Există mențiuni despre o posibilă legătură cu o zeiță babiloniană a apelor sau o zeiță incașă a focului.

Mormântul Sfintei Nina de la Mănăstirea Bodbe din Kakheti, Georgia, este un important loc de pelerinaj. Crucea sa din viță de vie este o relicvă sfântă. Numele Nina (Nino) rămâne extrem de popular pentru femei în Georgia.

Sfânta Nina este reprezentată în icoane ca o tânără, adesea în veșminte simple, ținând în mână crucea sa distinctivă din viță de vie. Această cruce este un element iconografic unic în creștinism.

O femeie, posibil captivă și fără putere lumească, a reușit să convertească un întreg regat la creștinism prin rugăciune, vindecări miraculoase și propovăduire apostolică, demonstrând o putere spirituală profundă.