Nașterea Sf. Prooroc Ioan Botezătorul (Sânzienele - Drăgaica)
Sinteză
Ioan Botezătorul s-a născut cu șase luni înainte de Hristos, din preotul Zaharia și Elisabeta, o femeie în vârstă și stearpă. Nașterea sa, vestită de Arhanghelul Gavriil, a fost însoțită de minuni, precum redobândirea vorbirii de către tatăl său. A trăit în pustia Iudeii, îmbrăcat în piele de cămilă și hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică. A predicat pocăința, L-a botezat pe Hristos în râul Iordan și a murit decapitat la cererea Salomeei, la îndemnul Irodiadei. Mântuitorul Iisus Hristos l-a numit "cel mai mare om născut din femeie".
Etimologie
Numele "Ioan" provine din ebraicul "Yochanan" (sau "Iohanan"), însemnând "Dumnezeu este milostiv" sau "Dumnezeu S-a milostivit". Epitetele "Botezătorul" și "Înaintemergătorul" îl definesc prin misiunea sa de a pregăti calea Domnului și de a-L boteza pe Hristos.
Tradiții
Sânzienele (24 iunie) sunt asociate cu focuri ritualice pe dealuri în noaptea de 23/24 iunie, când se crede că se deschid porțile cerului. Fetele împletesc coronițe din flori de sânziene și le aruncă pe acoperiș; dacă rămân, e semn de măritiș. De asemenea, fetele se tăvălesc prin roua dimineții pentru frumusețe și sănătate.
Știați că?
Floarea de sânziană, o plantă galbenă de câmp, este considerată a avea puteri vindecătoare maxime până la sărbătoarea Sânzienelor. Tradiția populară spune că după această dată, plantele de leac "dau îndărăt", pierzându-și din proprietăți. Culegerea plantelor medicinale se face, de preferință, înainte sau în ziua de Sânziene.
Iconografie
Sfântul Ioan Botezătorul este reprezentat în icoane purtând o haină din păr de cămilă, cu o curea de piele. Adesea ține un sul pe care scrie "Pocăiți-vă!" sau "Iată Mielul lui Dumnezeu", un vas de botez sau o cruce. Uneori este înfățișat cu aripi, simbolizând rolul său de mesager divin.
Tropar parafrazat
Parafrazând troparul, se subliniază că nașterea sa minunată a dezlegat nerodirea Elisabetei și amuțirea lui Zaharia, vestind întruparea Fiului lui Dumnezeu. Ioan a arătat spre Hristos zicând "Iată Mielul lui Dumnezeu", înțelegând că misiunea sa era să pregătească calea și să se micșoreze pe măsură ce Hristos creștea.