Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Chelsie
Sinteză
Patru sfinți martiri romani, care au pătimit în secolul I, în timpul persecuției împăratului Nero. Sfântul Nazarie, fiu al unei creștine pe nume Perpetua, botezat de Sfântul Episcop Lin al Romei, a propovăduit Evanghelia în orașele Italiei, inclusiv la Mediolan (Milano). Sfinții Ghervasie și Protasie erau frați gemeni, născuți la Milano, fii ai Sfinților Vitalie și Valeria, și au fost martirizați sub Nero. Sfântul Chelsie a fost un tânăr ucenic al Sfântului Nazarie, botezat și crescut de acesta, și a primit martiriul împreună cu el la Milano. Moaștele Sfinților Ghervasie și Protasie au fost descoperite de Sfântul Ambrozie al Mediolanului în anul 386, iar ulterior au fost descoperite și moaștele Sfinților Nazarie și Chelsie, toate fiind așezate în Basilica Sfinților Apostoli din Milano (astăzi Basilica Sant'Ambrogio).
Etimologie
Nazarie provine din latină 'Nazareus', însemnând 'din Nazaret' sau 'nazireu', adică 'consacrat lui Dumnezeu'. Ghervasie are o etimologie incertă, posibil din germanicul 'ger-' (lance) și '-wasjan' (a fi puternic) sau din grecescul 'geruo' (a celebra). Protasie provine din greacă, de la 'protos', care înseamnă 'primul' sau 'cel dintâi'.
Știați că?
Descoperirea moaștelor Sfinților Ghervasie și Protasie de către Sfântul Ambrozie în anul 386 a avut un rol providențial, întărind credința ortodocșilor în timpul conflictului cu arienii susținuți de împărăteasa Justina. Cu această ocazie s-au petrecut numeroase minuni, inclusiv vindecarea unui orb, Sevir, care și-a recăpătat vederea după ce s-a atins de sfintele moaște.
Iconografie
Sfinții sunt reprezentați ca patru martiri romani, adesea purtând palme de martiri, simbol al biruinței lor prin jertfă.
Tropar parafrazat
Cei patru romani martiri ne arată că credința primilor creștini nu era o sectă periferică — era o prezență vie chiar în centrul Imperiului.