Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Chelsie

Patru sfinți martiri romani, care au pătimit în secolul I, în timpul persecuției împăratului Nero. Sfântul Nazarie, fiu al unei creștine pe nume Perpetua, botezat de Sfântul Episcop Lin al Romei, a propovăduit Evanghelia în orașele Italiei, inclusiv la Mediolan (Milano). Sfinții Ghervasie și Protasie erau frați gemeni, născuți la Milano, fii ai Sfinților Vitalie și Valeria, și au fost martirizați sub Nero. Sfântul Chelsie a fost un tânăr ucenic al Sfântului Nazarie, botezat și crescut de acesta, și a primit martiriul împreună cu el la Milano. Moaștele Sfinților Ghervasie și Protasie au fost descoperite de Sfântul Ambrozie al Mediolanului în anul 386, iar ulterior au fost descoperite și moaștele Sfinților Nazarie și Chelsie, toate fiind așezate în Basilica Sfinților Apostoli din Milano (astăzi Basilica Sant'Ambrogio).

Nazarie provine din latină 'Nazareus', însemnând 'din Nazaret' sau 'nazireu', adică 'consacrat lui Dumnezeu'. Ghervasie are o etimologie incertă, posibil din germanicul 'ger-' (lance) și '-wasjan' (a fi puternic) sau din grecescul 'geruo' (a celebra). Protasie provine din greacă, de la 'protos', care înseamnă 'primul' sau 'cel dintâi'.

Sfinții sunt reprezentați ca patru martiri romani, adesea purtând palme de martiri, simbol al biruinței lor prin jertfă.

Cei patru romani martiri ne arată că credința primilor creștini nu era o sectă periferică — era o prezență vie chiar în centrul Imperiului.