Sf. Mc. Hristofor

Sfântul Mare Mucenic Hristofor a trăit în Licia (Asia Mică) în secolul al III-lea, în timpul împăratului Decius, și a suferit martiriul în jurul anului 250. Există două legende principale despre el: una îl descrie ca un bărbat uriaș care a purtat Pruncul Iisus peste un râu, iar copilul a devenit din ce în ce mai greu, revelându-se a fi Hristos, purtând povara lumii. O altă legendă, prezentă mai ales în tradiția răsăriteană, îl înfățișează cu cap de câine, fie pentru că făcea parte dintr-un trib de chinocefali, fie pentru că i-a cerut lui Dumnezeu să-i schimbe chipul prea frumos pentru a evita ispita.

Numele Hristofor provine din greacă, 'Christophoros', însemnând 'purtătorul lui Hristos' ('Christos' + 'phero' = a purta), nume care a generat legenda că l-a purtat pe Hristos.

În popor există superstiția că cel ce vede o icoană a Sfântului Hristofor nu va muri în acea zi, deși Biserica Ortodoxă nu o aprobă. Mulți șoferi poartă icoane sau talismane cu sfântul în mașini pentru protecție. În Transilvania secolelor XVIII-XIX, se credea că îi protejează pe oameni de duhuri rele și de moartea subită. Grecii îl cinstesc ca protector al câmpurilor și viilor de grindină și fenomene meteorologice extreme.

Iconografia sa prezintă două tipologii principale: un uriaș cu cap de câine (în special în iconografia răsăriteană medievală) sau un bărbat robust purtând Pruncul Hristos pe umăr peste un râu (mai răspândită în Occident).

Troparul subliniază că, prin purtarea lui Hristos pe umăr și prin jertfa sa, Sfântul Hristofor arată misiunea creștinului de a-L purta pe Hristos în lume și în inimă, chiar și în fața dificultăților.