Sf. Mc. Erotiida
Sinteză
Sfânta Muceniță Erotiida a trăit în Capadocia în secolul al IV-lea, în timpul persecuțiilor împăratului Dioclețian. Era slujitoare a Sfintei Capitolina, o femeie nobilă. A mărturisit cu îndrăzneală credința în Hristos, refuzând să se închine idolilor. A fost supusă la chinuri, bătută cu toiege și, după ce a fost vindecată miraculos, a fost ucisă cu sabia.
Etimologie
Numele Erotiida provine din greacă și înseamnă 'dragoste' sau 'cea care iubește'. Simbolizează iubirea curată, jertfelnică și veșnică față de Dumnezeu, reflectând alegerea sfintei de a-L iubi pe Hristos mai presus de orice.
Tradiții
Sfânta Erotiida este considerată alungătoare de duhuri necurate, mare vindecătoare de boli trupești și aducătoare de pace sufletească. De asemenea, este protectoare a relațiilor și ajutătoare pentru cei care doresc să se căsătorească.
Știați că?
Sfânta Erotiida, fiind slujitoare, a aruncat cu pietre în guvernatorul păgân Zilichinhie, care o judeca pe stăpâna ei, Sfânta Capitolina. După ce a fost bătută cu toiege, a fost vindecată în mod miraculos de Hristos înainte de a fi martirizată. La mormântul ei s-au săvârșit minuni, bolnavii vindecându-se și cei tulburați sufletește aflând pace.
Iconografie
Servitoare tânără cu palma de martir.
Tropar parafrazat
Servitoarea cu un nume de dragoste care și-a ales dragostea cea mai înaltă ne arată că chiar și cel mai mic în ierarhie socială poate face cea mai mare alegere spirituală.