Sf. Mc. Diomid
Sinteză
Sfântul Diomid, medic creștin din Tarsul Ciliciei, a trăit în secolul al III-lea, în timpul împăratului Dioclețian. El tămăduia bolnavii gratuit, atât trupește, cât și sufletește, propovăduind Evanghelia și botezând păgâni. A vindecat nu doar prin medicamente, ci și prin invocarea numelui lui Hristos și semnul Crucii. Când soldații au fost trimiși să-l prindă, l-au găsit deja adormit în Domnul. I-au tăiat capul pentru a-l duce împăratului, dar au orbit. Și-au recăpătat vederea doar după ce capul a fost reașezat la loc. Este considerat patron al medicilor, alături de Sfinții Pantelimon, Cosma și Damian.
Etimologie
Numele Diomid provine din grecescul "Diomedes", format din "Dios" (Zeus) și "med" (sfat, a chibzui), însemnând "gândul lui Zeus" sau "sfatul lui Zeus".
Știați că?
După ce soldații i-au tăiat capul Sfântului Diomid, deși acesta era deja trecut la cele veșnice, ei au orbit pe loc. Și-au recăpătat vederea abia după ce, la porunca împăratului, au reașezat capul la trup.
Iconografie
Sfântul Diomid este reprezentat ca medic, adesea purtând o cruce sau palma de martir, simboluri ale credinței și jertfei sale.
Tropar parafrazat
Medicul care a ales moartea în loc să oprească vindecările ne arată că vocația se păstrează până la capăt — chiar și cu prețul vieții.