Sf. Mari Mc. Serghie și Vah
Sinteză
Sfinții Serghie și Vah (†c. 303) au fost ofițeri romani de rang înalt în garda imperială, prieteni apropiați și creștini. Denunțați de un rival invidios, au refuzat să apostazieze. Vah a murit primul, torturat prin biciuire. Serghie a continuat să îndure chinuri, fiind în cele din urmă decapitat la Resafa (Siria). Sunt cinstiți în lumea creștină ca patroni ai fraternității spirituale masculine și ai soldaților.
Etimologie
Serghie provine din latinescul 'Sergius', adesea asociat cu sensul de 'nobil'. Vah, din greacă, posibil legat de Dionisos, poate însemna 'exuberantul'. Astfel, un nobil și un exuberant, doi prieteni cu un destin comun în lupta pentru credință.
Tradiții
O tradiție menționează că, în ziua prăznuirii Sfântului Serghie, fiarele sălbatice din zona unde a fost aruncat trupul său se îmblânzesc, înconjurând locul ca într-o procesiune, fără a ataca pe nimeni.
Știați că?
Resafa (Siria), locul martirajului Sfântului Serghie, a devenit unul dintre cele mai mari centre de pelerinaj din Orientul Mijlociu în secolele V-VI. Împăratul Iustinian a fortificat orașul și a construit acolo un complex monumental în cinstea sfântului.
Iconografie
Sfinții sunt adesea reprezentați ca doi ofițeri romani în armuri, purtând cruci pe piept și palme de martiri, simbolizând prietenia lor de arme transformată în frăție spirituală prin credință.
Tropar parafrazat
Prietenii care au ales moartea împreună în locul supraviețuirii separate ne arată că prietenia adevărată nu se termină la granița martirajului, ci se desăvârșește în jertfa pentru Hristos.