Sf. Mare Mc. Mercurie

Sfântul Mare Mucenic Mercurie, sărbătorit la 25 noiembrie, a trăit în secolul al III-lea, fiind un ostaș roman din Capadocia. A fost martirizat sub împăratul Deciu (249-251). Înainte de o bătălie, Arhanghelul Mihail i-a dăruit o sabie, prin care a obținut victoria. Refuzând să jertfească zeilor păgâni pentru succesul militar, mărturisindu-L pe Hristos, a fost supus la chinuri și decapitat în Cezareea Capadociei. Tradiția ortodoxă, în special cea coptă, relatează că moaștele sale l-au ucis pe împăratul Iulian Apostatul în bătălia de la Ctesifon (363), ca răspuns la rugăciunile Sfântului Vasile cel Mare.

Numele Mercurie provine din latinescul 'Mercurius', zeul roman al comerțului și al mesagerilor. Numele său inițial a fost Philopater (în greacă 'iubitor de tată'), primind numele Mercurie la botez.

În tradiția coptă, este cunoscut ca 'Abu-Seifein' (cel cu două săbii). Moaștele sale sunt venerate în Italia (Benevento, Monte Vergine, Serracapriola, Mainz) și în Răsărit (Mănăstirea Vatoped, Mănăstirea Pantocrator, Râmnicu Vâlcea, Mănăstirea Horezu, București). Este considerat ocrotitor împotriva vrăjmașilor văzuți și nevăzuți, a vrăjitoriilor, tămăduitor de boli grave și ocrotitor al copiilor și al familiilor.

Sfântul Mercurie este reprezentat ca un soldat roman. În iconografia coptă, este adesea înfățișat cu două săbii, una a sa și una primită de la Arhanghelul Mihail. În contextul uciderii lui Iulian Apostatul, este pictat cu o suliță.

Soldatul care a dat victoria lui Dumnezeu în loc de zeilor ne arată că recunoașterea sursei victoriei e prima faptă a credinței.