Sf. Mare Mc. Irina

Sfânta Mare Muceniță Irina, născută Penelope în cetatea Maghedon din Persia în secolul al IV-lea, a fost fiica regelui păgân Liciniu. După ce a aflat despre Hristos de la dascălul ei, Apelian, și a fost botezată de Sfântul Timotei, primind numele Irina (pace), a convertit mii de oameni, inclusiv pe tatăl ei, care inițial a torturat-o. A îndurat chinuri cumplite sub patru împărați diferiți, supraviețuind miraculos multor încercări de a o ucide și chiar fiind înviată de Dumnezeu după o martirizare. În cele din urmă, a murit în pace, intrând de bunăvoie într-un sicriu, iar trupul ei a dispărut după patru zile.

Numele Irina provine din grecescul „Eirene”, care înseamnă pace. Viața ei a fost un paradox, plină de suferințe și torturi, dar purtând un nume ce simbolizează pacea divină.

Este adesea reprezentată ca o tânără de o frumusețe puternică și neînfricată, purtând veșminte ce pot sugera originea ei regală sau simplitatea unei roabe, având în mână o cruce, simbol al martiriului.

Cea care a primit moartea de mai multe ori și a supraviețuit prin puterea divină, ne arată că Dumnezeu poate amâna chiar și moartea pentru împlinirea unei misiuni sfinte, prin credință și jertfă.