Sf. M. Mc. Gheorghe, Purtătorul de biruință
Sinteză
Ofițer roman din Capadocia (sec. III-IV), martirizat sub Diocletianu în 303. Unul din cei mai populari sfinți din lume. Legenda balaurului ucis e simbol al biruinței binelui asupra răului. Patronul Angliei, al Georgiei și al Armatei Române.
Etimologie
Gheorghe: din greacă 'Georgios', însemnând "lucrător al pământului" ('geo' = pământ + 'ergon' = muncă). Este patronul agricultorilor și păstorilor, chiar dacă el însuși a fost ofițer militar.
Tradiții
Sângiorz (23 aprilie): împodobirea caselor și a porților cu ramuri verzi de stejar, fag, salcie pentru protecție și noroc. Roua de Sângiorz este considerată vindecătoare și aducătoare de frumusețe. Se practică spălatul în apă curgătoare sau cu rouă înainte de răsărit. Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru sunt considerați stâlpi ai tradițiilor românești, deținând cheile vremii și marcând începutul și sfârșitul anului pastoral.
Știați că?
Legenda Sfântului Gheorghe și a balaurului a apărut în iconografie și texte creștine mai târziu, în jurul secolului XI-XII, fiind adăugată ca simbol al biruinței credinței asupra răului. Sfântul Gheorghe era însă venerat intens ca martir creștin cu mult înainte de apariția acestei legende. [cite: 5, 12
Iconografie
Cavaler pe cal alb, ucigând un balaur cu sulița, o prințesă salvată, mantie roșie de martir — una din cele mai pictate imagini din istoria artei mondiale.
Tropar parafrazat
Biruința nu vine din forță, ci din credință — Gheorghe a biruit balaurul nu cu forța brațului, ci cu semnul Crucii.