Înainte-prăznuirea Nașterii Maicii Domnului

Ziua de 7 septembrie marchează pregătirea pentru prima mare sărbătoare a noului an bisericesc, Nașterea Maicii Domnului. Credincioșii sunt îndemnați să intre în atmosfera de bucurie și anticipare a praznicului celei care L-a adus în lume pe Hristos, Mântuitorul. Această perioadă de preserbare ajută la pregătirea sufletească pentru evenimentul central.

'Înainte-prăznuire' înseamnă vestibulul sau preambulul praznicului. Nașterea Maicii Domnului nu este menționată în Evangheliile canonice, dar este cunoscută și cinstită de Biserică prin Tradiția sa, bazată pe scrieri apocrife precum Protoevanghelia lui Iacov.

În tradiția populară, zilele din jurul Nașterii Maicii Domnului (7-9 septembrie) sunt cunoscute sub numele de „Cercurile Sfintei Marii celei Mici”. Se credea că în această perioadă nu este bine să se aprindă focul în vatră timp de două zile, pentru a evita ghinionul și bolile. De asemenea, se considera că munca în ziua de înainte sau de după sărbătoare aduce ghinion. Femeile care își doreau copii se rugau pentru împlinirea dorinței, iar cele însărcinate pentru o naștere ușoară.

Pentru Înainte-prăznuire, icoana praznicului Nașterii Maicii Domnului este așezată pe iconostasul din naosul bisericii încă din ajun, pregătind credincioșii pentru sărbătoare. Icoana Nașterii Maicii Domnului o înfățișează pe Sfânta Ana pe pat, înconjurată de tinere care îi aduc mâncare sau o ajută, iar în prim-plan, prunca Maria este îmbăiată de două femei.

Astăzi, din neamul lui Iesei și David, se naște Maria, Fiica lui Dumnezeu, aducând bucurie și înnoire tuturor. Cerul și pământul se veselesc, iar Ioachim și Ana prăznuiesc, căci cea stearpă o naște pe Născătoarea de Dumnezeu, Hrănitoarea vieții noastre.