Sf. Ier. Nichifor, patr. Constantinopolului
Sinteză
Sfântul Nichifor I a fost Patriarh al Constantinopolului între anii 806 și 815. Născut în 758 și decedat în 828, el a fost un apărător fervent al sfintelor icoane în perioada iconoclastă. Deși ales laic, a fost acceptat datorită erudiției și credinței sale. În 815, împăratul Leon Armeanul a reînviat iconoclasmul, iar Nichifor a refuzat să semneze decretele împotriva icoanelor, fiind exilat până la sfârșitul vieții. În exil, a scris opere teologice și istorice.
Etimologie
Numele Nichifor provine din grecescul 'Nikephoros', însemnând 'purtător de victorie' sau 'cel care aduce victorie' (de la 'nike' – victorie și 'phero' – a purta). Acest nume i se potrivește sfântului, care a adus victoria credinței prin apărarea icoanelor.
Știați că?
Sfântul Nichifor a argumentat că respingerea icoanelor nu era doar o greșeală teologică, ci și una logică. El susținea că dacă Hristos a avut o existență trupească reală, atunci El putea fi reprezentat în icoane. Așadar, negarea icoanei echivala cu negarea întrupării.
Iconografie
Este reprezentat ca un patriarh în vârstă, adesea ținând o sfântă icoană în mână. Expresia sa reflectă fermitatea convingerilor sale și alegerea exilului în locul compromisului dogmatic.
Tropar parafrazat
Ne arăți, părinte, că anumite principii sunt mai presus de orice semnătură, chiar dacă prețul refuzului este exilul. Să ne inspirăm din curajul tău în fața nedreptății.