Sf. Cuv. Teodosie, începătorul vieții călugărești de obște din Palestina

Sfântul Cuvios Teodosie, originar din Capadocia, a trăit în secolele V-VI și este recunoscut ca fondator al monahismului cenobitic (de obște) în Palestina. A întemeiat o mănăstire lângă Betleem, care a adunat sute de călugări de diverse naționalități. A trecut la cele veșnice în anul 529, la vârsta de 105 ani.

Numele Teodosie provine din greacă, de la „Theodosios”, însemnând „darul lui Dumnezeu” (theos = Dumnezeu + dosis = dar).

Sfântul Teodosie cel Mare este cinstit de credincioși pentru a primi rod pântecelui (de către femeile sterile), pentru naștere ușoară (de către femeile însărcinate) și pentru prăsirea animalelor. De asemenea, este considerat ocrotitor împotriva viselor rele, a bolilor, arsurilor și accidentelor.

Reprezentat ca egumen cu toiag, înconjurat de călugări — icoana comunității, nu a pustnicului singuratic.

Cel care, prin ostenelile sale, a făcut pustiul roditor și a adunat sufletele sub acoperișul rugăciunii comune, ne arată calea vieții în comunitate, strălucind prin minuni ca un luminător al lumii.