Sf. Cuv. Serapion (Pomenirea celor adormiți)
Sinteză
Sfântul Cuvios Serapion, supranumit și Sidonitul sau Pânzarul, a fost un monah egiptean din secolul al IV-lea, considerat unul dintre Părinții pustiei. A fost renumit pentru asceza sa extremă, smerenia profundă și pentru dedicarea de a trăi alături de cei mai simpli și marginalizați, mergând până la a se vinde ca sclav pentru a-i converti pe păgâni. Pomenirea generală a celor adormiți este o sărbătoare distinctă în calendarul ortodox, care coincide cu data prăznuirii sale.
Etimologie
Serapion: din greacă/egipteană 'Serapis' = zeul greco-egiptean. Ironic: purtătorul unui nume de zeu păgân egiptean a ales pustia creștină.
Tradiții
Pe 21 martie, calendarul ortodox menționează pomenirea morților. Deși pomenirile generale ale celor adormiți (Moșii) sunt adesea celebrate sâmbăta în Postul Mare, data de 21 martie este o zi fixă de pomenire, indiferent de ziua săptămânii.
Știați că?
Sfântul Serapion a fost numit „Sidonitul” sau „Pânzarul” deoarece purta mereu o singură haină simplă de in (sindon). A fost ucenic al Sfântului Antonie cel Mare și stareț al Mănăstirii Arsina din pustia Nitriei, unde trăiau peste unsprezece mii de monahi. A fost atât de învățat încât știa Scripturile pe de rost. A murit la vârsta de aproximativ 60 sau 70 de ani și a fost înmormântat la Roma.
Iconografie
Monah slab în rasă simplă, față de smerenie profundă.
Tropar parafrazat
LIPSĂ. Nu a fost identificat un tropar specific al Sfântului Cuvios Serapion care să corespundă acestei parafrazări. Textul oferit descrie virtuțile sale, dar nu este o parafrază a unui tropar cunoscut.