Sf. Cuv. Paisie cel Mare
Sinteză
Paisie cel Mare (secolele IV-V) a fost un monah egiptean din pustia Nitriei, ucenic al Sfântului Pamvo. A fost renumit pentru smerenia sa adâncă și pentru nevoințele sale ascetice, trăind o viață de izolare și refuzând onorurile lumești. Viața sa a fost consemnată de ucenicul său, Sfântul Ioan Colovul, care i-a fost contemporan și martor al sfințeniei sale.
Etimologie
Numele Paisie provine din grecescul 'Paisios', care înseamnă 'copil' sau 'nobil'.
Știați că?
Sfântul Paisie cel Mare a fost atât de renumit pentru sfințenia și smerenia sa, încât mulți monahi și credincioși veneau să-l asculte și să primească învățătură. Viața sa a fost scrisă de ucenicul său, Sfântul Ioan Colovul.
Iconografie
Monah bătrân cu lacrimi pe obraji, față de adâncă smerenie, mâini întinse în rugăciune.
Tropar parafrazat
Troparul îl laudă pe Sfântul Paisie ca pe un înger în trup și cununa călugărilor, un locuitor al cerurilor care se bucură împreună cu noi la pomenirea sa, dăruind har divin celor ce se ostenesc pentru el.