Sf. Cuv. Martinian
Sinteză
Sfântul Cuvios Martinian a fost un monah ascetic din Cezareea Palestinei, care a trăit în secolele IV-V. O femeie desfrânată, numită Zoe, l-a vizitat deghizată în cerșetoare pentru a-l ispiti. Pentru a scăpa de căderea sufletească, Martinian a sărit într-un foc aprins, preferând durerea fizică.
Etimologie
Numele Martinian provine din latinescul 'Martianus', însemnând 'cel al lui Marte', zeul războiului. Acest nume reflectă lupta interioară intensă pe care sfântul a dus-o împotriva ispitelor.
Știați că?
Martinian a sărit în foc pentru a birui ispita, o metodă radicală care a funcționat. Impresionată de curajul său, curtezana Zoe s-a pocăit și a fost trimisă de sfânt la Mănăstirea Sfintei Paula din Betleem, unde a dus o viață de penitență.
Iconografie
Iconografia îl prezintă pe Sfântul Martinian ca un monah slab și ascetic, adesea cu flăcări mici la picioare, simbolizând episodul focului ales în locul căderii. Fața sa este determinată și serioasă.
Tropar parafrazat
Prin șuvoaie de lacrimi ai stins văpaia ispitelor, fericite, și ai potolit valurile mării și atacurile fiarelor, strigând: Preaslăvit ești, Atotputernice, Cel ce m-ai mântuit de foc și de vifor.