†) Sf. Cuv. Iosif de la Văratec
Sinteză
Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec (c. 1750 – 1828) a fost un monah transilvănean stabilit în Moldova, ucenic al Sfântului Paisie Velicicovschi. A fost primul duhovnic și unul dintre ctitorii Mănăstirii Văratec din Neamț, fiind cinstit pentru viața sa de rugăciune, asceză și darul facerii de minuni. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 2008, cu pomenirea la 16 august, ca sfânt local al Moldovei.
Etimologie
Numele Iosif provine din ebraicul 'Yosef', care înseamnă 'Dumnezeu va adăuga' sau 'Dumnezeu va spori'. Interpretarea spirituală sugerează că Dumnezeu i-a adăugat acestui monah o sfințenie discretă, recunoscută de-a lungul secolelor.
Tradiții
La Mănăstirea Văratec din Neamț, moaștele Sfântului Cuvios Iosif sunt cinstite de credincioși, fiind așezate în biserica Adormirea Maicii Domnului. Acestea au fost deshumate în august 2013.
Știați că?
Sfântul Iosif a fost un iscusit dascăl al Rugăciunii lui Iisus și a avut darul tămăduirii bolilor sufletești și trupești, precum și al izgonirii duhurilor necurate. A contribuit la organizarea mai multor mănăstiri din Munții Neamțului și a îndrumat duhovnicește sute de călugărițe și anahoreți.
Iconografie
Iconografia îl prezintă pe Sfântul Iosif ca un monah în rasă simplă, specifică zonei Moldovei, ținând în mână o Evanghelie sau o carte de învățături duhovnicești.
Tropar parafrazat
Monahul discret al Văratecului ne arată că sfințenia nu are nevoie de faimă — are nevoie de fidelitate zilnică.