Sf. Cuv. Ilarion cel Nou, egumenul de la Pelechit
Sinteză
Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou a fost egumen al Mănăstirii Pelechit, situată în Asia Mică, lângă Helespont. A trăit în secolele VIII-IX și a fost un mărturisitor al credinței în timpul prigoanelor iconoclaste. Pentru apărarea sfintelor icoane, a îndurat bătăi, închisoare și chinuri grele, dându-și sufletul în mâinile lui Dumnezeu.
Etimologie
Ilarion provine din grecescul "hilaros" (ἱλαρός) sau latinescul "Hilarion", însemnând "vesel", "bucuros" sau "hazliu".
Știați că?
Ilarion cel Nou e 'cel Nou' pentru a fi distins de Ilarion cel Mare (sec. IV). Calendarul ortodox are zeci de sfinți cu acelasi prenume, cu supranume de distincție — o 'bază de date hagiografică' avant la lettre.
Iconografie
Este reprezentat ca un egumen, adesea cu o înfățișare de bătrân, reflectând viața sa ascetică și suferințele îndurate pentru credință.
Tropar parafrazat
Tropar, glasul al 8-lea: Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Ilarion, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.