Sf. Cuv. Alipie Stâlpnicul, Nicon și Stelian Paflagonul

Sfântul Cuvios Alipie Stâlpnicul (aprox. 515-614), monah din Adrianopole, a trăit 53 de ani pe un stâlp, iar în ultimii 13-14 ani a zăcut culcat pe o parte din cauza unei boli la picioare. Sfântul Nicon Metanoite (sec. X), originar din Pont, a fost un misionar itinerant în Creta, Armenia, Asia Mică și Peloponez. Sfântul Stelian Paflagonul (sec. VI), născut în Adrianopole, este cunoscut ca ocrotitor al copiilor și al familiei creștine.

Alipie provine din greacă, însemnând "cel fără durere". Nicon, tot din greacă, înseamnă "biruitor". Stelian derivă din grecescul "stylos", adică "stâlp" sau "coloană", deși în română poate fi asociat și cu "stea".

În tradiția populară, ziua Sfântului Stelian era respectată pentru sănătatea și creșterea copiilor. Existau diverse obiceiuri pentru protecția pruncilor, precum ținerea ferestrelor închise, aprinderea unei lumânări în camera bebelușului până la botez și evitarea anumitor gesturi considerate a aduce rău.

Iconografia Sfântului Alipie îl prezintă ca un monah bătrân pe un stâlp, uneori culcat pe o parte. Sfântul Stelian este adesea zugrăvit ținând un prunc în brațe, simbolizând ocrotirea copiilor.

Monahul culcat pe un stâlp ne arată că sfincenia nu are nevoie nici de confortul verticalitatii — se poate face și orizontal.