Sf. Ap. Bartolomeu și Barnaba

Sfântul Apostol Bartolomeu, unul dintre cei doisprezece apostoli, este adesea identificat cu Natanael din Evanghelia lui Ioan. A propovăduit Evanghelia în Asia, India și Armenia, unde a tradus Evanghelia după Matei și a vindecat-o pe fiica regelui. Din invidia fratelui regelui, a fost jupuit de viu și decapitat. Sfântul Apostol Barnaba, unul dintre cei șaptezeci de apostoli, numit și Iosif, a fost supranumit de apostoli „fiul mângâierii” datorită darului său de a alina sufletele. A călătorit alături de Sfântul Pavel în misiuni, propovăduind în Ierusalim, Antiohia, Cipru și Asia Mică. A fost martirizat în Cipru, fiind ucis cu pietre și ars.

Bartolomeu provine din aramaică, 'Bar-Talmay', însemnând 'fiul lui Talmay', unde Talmay poate însemna 'brazdă' sau 'plugar'. Barnaba provine tot din aramaică, 'Bar-Nabas', care se traduce prin 'fiul consolării' sau 'fiul încurajării', dar și 'fiul profetului'.

În folclorul românesc, Sfântul Bartolomeu (Vartolomeu) este considerat protector al recoltelor, în special al grâului ('Vartolomeul grâului'). Ziua sa marchează 'întoarcerea' verii spre iarnă. Există tradiții care interzic activitățile ce implică 'învârtirea' (precum torsul sau amestecatul mămăligii) pentru a evita furtunile, vârtejurile sau amețelile. Se crede că florile de tei culese în această zi sunt folosite pentru farmece de întoarcere a faptelor rele.

Sfântul Bartolomeu este reprezentat adesea ca un apostol ținând un cuțit, simbol al martiriului său prin jupuire, și o carte sau un pergament al Evangheliei. Uneori este înfățișat purtând propria piele. Sfântul Barnaba este ilustrat ca un apostol cu un pergament al Evangheliei sau o carte, simbolizând propovăduirea sa.

Bartolomeu, jupuit și decapitat, și Barnaba, ucis cu pietre, ne arată că apostolatul nu este o simplă slujbă, ci o vocație profundă, asumată pe viață și pe moarte. Troparul oficial (glasul al 3-lea) îi roagă pe Sfinții Apostoli să mijlocească la Dumnezeu pentru iertarea greșelilor sufletelor noastre.