Rugăciunea de seară pentru copiii din satele părăsite, care merg pe jos la școală

În această seară, când stingem luminile în case și ne știm copiii sau nepoții la căldură, ocrotiți și cu toate utilitățile la îndemână, să ne îndreptăm gândul plin de dragoste către miile de copii din satele izolate ale țării noastre. Prunci simpli, curați la suflet, care înfruntă zilnic frigul, noroiul sau troienele, mergând kilometri întregi pe jos, prin păduri sau drumuri de mântuială, doar pentru a ajunge la o școală dărăpănată.

Acești copii poartă o cruce timpurie a neajunsurilor, având adesea ghetuțele rupte și mânuțele înghețate, dar ascund în ochi o dorință uriașă de a învăța și o nevinovăție sfântă care mișcă inima lui Dumnezeu. Ei sunt viitorul acestui neam și au nevoie disperată de paza și ajutorul Cerului în fața pericolelor de pe drumuri.