Pilda oii rătăcite și a mărăcinilor – Despre cum ne caută Hristos

Se povestește într-o pildă veche despre o oaie tânără care s-a desprins de turmă, atrasă de o iarbă mai verde de pe marginea unei prăpăstii. S-a îndepărtat tot mai mult, până când a căzut într-o tufă mare de mărăcini deasă și spinoasă. Cu cât se zbătea mai mult să scape, cu atât spinii o răneau mai tare, prinzându-i lâna și lăsând-o neajutorată în întuneric. Lupii începuseră să urle în depărtare.

Păstorul cel bun însă nu a lăsat-o. A lăsat celelalte oi în siguranță și a mers pe urmele ei prin munte, strigând-o pe nume. Când a găsit-o plină de sânge și speriată în mărăcini, nu a bătut-o, nu a certat-o și nu a abandonat-o acolo. S-a aplecat, s-a zgâriat și el în spini ca să o elibereze, a luat-o pe umerii săi obosiți și a dus-o la stână, pansându-i rănile cu untdelemn curat.