Pilda celor trei unelte ale ceasornicarului – Despre darul discernământului
Un tânăr dorea să învețe meșteșugul reparării ceasurilor și s-a dus ucenic la cel mai bătrân meșter din oraș. În prima zi, bătrânul i-a pus pe masă trei lupe diferite. Prima lupă mărea lucrurile de zece ori, a doua de o sută de ori, iar a treia era atât de puternică încât arăta cele mai mici zgârieturi invizibile cu ochiul liber, dar prin ea totul în jur devenea complet încețoșat.
Bătrânul i-a spus: „Tată, dacă vrei să fii un meșter bun, folosește prima lupă ca să vezi mecanismul general. Folosește-o pe a doua doar când schimbi piesele mici. Dar ferește-te să folosești toată ziua a treia lupă! Dacă te uiți doar prin ea, vei vedea defecte pe fiecare rotiță și vei crede că niciun ceas din lume nu este bun, ajungând să le strici pe toate din cauza fricii”.
În viața de zi cu zi, „a treia lupă” este duhul criticismului și al suspiciunii. Sunt creștini care folosesc această lupă permanent: caută defecte în tot ce face preotul, văd păcate în fiecare mișcare a vecinului și analizează cu răutate orice vorbă a soțului. Ei devin orbi la frumusețea lumii și la calitățile oamenilor, distrugând orice relație. Nu mai privi viața prin lupa suspiciunii! Folosește lupa dragostei, care știe să acopere defectele și să vadă binele din fiecare suflet.
Doamne, dă-mi ochi curați care să vadă frumosul din oameni și ferește-mă de duhul suspiciunii și al criticii!
Conținut generat cu asistență AI.
Comentarii
0Se încarcă...