Pilda celor trei călători și a hărții pierdute – Despre cum ne abatem de la credință

Trei oameni au pornit într-o călătorie lungă printr-o pădure deasă și necunoscută către o cetate împărătească. Căpitanul le dăruise la plecare o hartă veche, exactă și scrisă cu litere mari. Primul călător s-a crezut atât de deștept încât a aruncat harta în rucsac fără să o deschidă, mergând după propriul său instinct: s-a rătăcit la prima intersecție și a căzut într-o prăpastie. Al doilea a început să modifice harta după cum i se părea lui că e mai scurt drumul, ajungând în bârlogul lupilor.

Al treilea călător mergea încet, se oprea la fiecare răscruce, deschidea harta cu respect, o citea cu atenție și urma fiecare semn întocmai, chiar dacă drumul părea uneori îngust și plin de pietre. La apusul soarelui, a ajuns cu bine la porțile cetății, unde stăpânul l-a primit cu mare bucurie. Un bătrân preot le-a spus oamenilor: „Această hartă este Sfânta Scriptură și Tradiția Bisericii”.