Viața și martiriul Sfântului Efrem cel Nou
Sfântul Efrem cel Nou, cunoscut și sub numele de mirean Constantin Morphes, s-a născut în Trikala, Tesalia, la 14 septembrie 1384. Rămas orfan de tată de la o vârstă fragedă, a fost crescut de mama sa credincioasă, alături de cei șase frați ai săi. La vârsta de 14 ani, simțind chemarea monahală și dorind să evite înrolarea forțată în armata otomană, care cucerise regiunea Tesaliei în 1393, tânărul Constantin a intrat în Mănăstirea Buna Vestire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, situată pe Colina Neprihăniților din Attica, lângă Nea Makri.
În această mănăstire, Sfântul Efrem a viețuit în aspră nevoință timp de 27 de ani, fiind hirotonit preot și slujind cu multă evlavie. Viața sa ascetică a fost întreruptă brusc de invazia otomană. Pe 14 septembrie 1425, mănăstirea a fost atacată de turci, care au ucis mulți monahi. Sfântul Efrem a fost capturat și supus unor torturi inimaginabile timp de opt luni, fiind silit să renunțe la credința creștină și să îmbrățișeze islamul.
Pe 5 mai 1426, într-o zi de marți, la vârsta de 42 de ani, martiriul său a atins apogeul. Otomanii l-au spânzurat cu capul în jos de un dud, i-au smuls barba, l-au lovit cu bucăți de fier, i-au străpuns trupul cu piroane și, în cele din urmă, i-au înfipt un lemn aprins în abdomen. Sfântul Efrem și-a dat sufletul în mâinile Domnului, iar trupul său a fost îngropat ulterior de câțiva țărani credincioși din acele locuri.
Descoperirea moaștelor și canonizarea
Vreme de peste cinci secole, viața și martiriul Sfântului Efrem au rămas necunoscute. Din rânduiala lui Dumnezeu, în anul 1950, o monahie pe nume Macaria Desipri, care se așezase la ruinele vechii mănăstiri de pe Colina Neprihăniților, a avut o serie de revelații divine. Pe 3 ianuarie 1950, îndrumată de o voce interioară, Maica Macaria a descoperit, prin săpături, moaștele întregi și frumos mirositoare ale Sfântului Efrem, precum și locul exact al martiriului său, inclusiv dudul de care fusese spânzurat.
Deși nu există documente istorice contemporane care să ateste viața Sfântului Efrem, numeroasele minuni săvârșite după descoperirea moaștelor sale au constituit o mărturie puternică a sfințeniei sale. Biserica Ortodoxă a Greciei l-a canonizat pe Sfântul Efrem cel Nou în anul 1998, urmată de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol în 2011. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât introducerea Sfântului Efrem în calendarul bisericesc pe 22 mai 2014, iar Biserica Ortodoxă Rusă l-a inclus în calendar în decembrie 2011.
Minunile și ajutorul Sfântului Efrem
Sfântul Efrem cel Nou este venerat ca un
