Semnificația și durata Postului Nașterii Domnului
Postul Crăciunului este una dintre cele patru mari perioade de post din calendarul Bisericii Ortodoxe Române, având un rol esențial în pregătirea credincioșilor pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului Iisus Hristos, prăznuită pe 25 decembrie. Această perioadă de abstinență și curățire spirituală durează 40 de zile, amintind de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, care au așteptat cu nădejde venirea lui Mesia.
De asemenea, prin durata sa, postul ne aduce aminte de postul de 40 de zile ținut de Moise pe Muntele Sinai, înainte de a primi Tablele Legii. Prin postire, creștinii se pregătesc să primească Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, curățindu-și sufletele și trupurile.
Primele mențiuni despre practicarea acestui post datează din secolele IV-V, de la Sfinți Părinți precum Fericitul Augustin și Sfântul Leon cel Mare al Romei. La început, nu toți creștinii posteau în același mod sau același număr de zile, unii ținând șapte zile, alții șase săptămâni. Uniformizarea duratei la 40 de zile a fost stabilită la Sinodul local din Constantinopol, în anul 1166, sub Patriarhul Luca Hrisoverghi, hotărând ca postul să înceapă pe 15 noiembrie.
Rânduiala postirii în Postul Crăciunului
Postul Nașterii Domnului este considerat un post de asprime mijlocie, fiind mai ușor din punct de vedere alimentar comparativ cu Postul Mare al Paștelui. Regulile de postire implică abținerea de la carne, produse lactate și ouă pe toată durata celor 40 de zile.
Dezlegări la pește, ulei și vin:
- Luni, miercuri și vineri: Se consumă hrană fără ulei și vin. În mănăstiri, se ajunează până la orele 15:00-16:00, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte.
- Marți și joi: Este permis consumul de untdelemn și vin.
- Sâmbăta și duminica: Până pe 20 decembrie, se permite dezlegare la pește, ulei și vin.
Dezlegări speciale la sărbători: Pe parcursul postului, există mai multe zile cu dezlegare la pește, indiferent de ziua săptămânii în care cad, cu ocazia unor sărbători importante. Printre acestea se numără:
- Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie)
- Sfântul Apostol Andrei (30 noiembrie)
- Sfântul Nicolae (6 decembrie)
- Sfântul Spiridon (12 decembrie)
Dacă o sărbătoare a unui sfânt cu Doxologie mare cade marți sau joi, se dezleagă la pește. Dacă o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn și vin.
Perioada finală a postului: Între 20 și 24 decembrie, postul devine mai aspru, iar dezlegările la pește sunt restrânse, pentru a intensifica pregătirea pentru Nașterea Domnului.
Informații practice
Data de început și de sfârșit: Postul Crăciunului începe, de regulă, pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului.
Lăsatul secului: Se face în seara zilei de 14 noiembrie. Dacă 14 noiembrie cade miercuri sau vineri, lăsatul secului se mută pe 13 noiembrie, iar postul începe pe 14 noiembrie.
Ajunul Crăciunului (24 decembrie): Această zi este cea mai strictă din întregul post. Se ține post negru până seara, după care se obișnuiește să se consume grâu fiert îndulcit cu miere, covrigi, turte sau fructe. Această ajunare amintește de postul ținut de cei care, în vechime, primeau botezul și prima împărtășanie în ziua de Crăciun.
Scopul postului: Dincolo de aspectul alimentar, Postul Crăciunului este un timp de curățire sufletească, de liniște și de bucurie duhovnicească. Credincioșii sunt îndemnați la rugăciune mai intensă, la spovedanie și împărtășanie, la fapte de milostenie și la împăcare cu aproapele, pregătind astfel o inimă curată pentru întâmpinarea Nașterii Mântuitorului.
Tradiții și obiceiuri românești
În cultura românească, Postul Crăciunului este o perioadă bogată în tradiții și obiceiuri, transmise din generație în generație:
- Curățenia de post: Multe gospodine încep o curățenie generală a casei, nu doar fizică, ci și spirituală, ca o pregătire a locuinței și a sufletului pentru sărbătoare.
- Pregătirea colindelor: Încă din primele zile ale postului, cetele de colindători, în special copiii, încep repetițiile pentru colindele care vor vesti Nașterea Domnului în Ajunul Crăciunului.
- Fapte de milostenie: Este un timp propice pentru a arăta generozitate și compasiune față de cei nevoiași, prin ajutarea lor cu hrană, îmbrăcăminte sau alte bunuri.
- Împăcarea: Se crede că intrarea în post cu inima împăcată, fără certuri și gânduri rele, aduce un an mai bun și liniștit.
- Scutecele Mântuitorului: În Ajunul Crăciunului, în unele zone, se pregătesc și se împart
