Pe urmele credinței și istoriei în Vâlcea
Județul Vâlcea, o zonă binecuvântată cu o frumusețe naturală aparte, este totodată un tezaur de spiritualitate ortodoxă, adăpostind numeroase mănăstiri și schituri. Dintre acestea, trei așezăminte monahale – Govora, Dintr-un Lemn și Arnota – se disting prin importanța lor istorică și spirituală, oferind pelerinilor o incursiune memorabilă în trecutul și prezentul credinței românești. Un traseu de o zi, bine planificat, poate cuprinde vizitarea acestor trei ctitorii, fiecare cu povestea și specificul său.
Mănăstirea Govora: Leagănul tiparului românesc
Situată la poalele dealului Coșul Mare, în comuna Mihăești, la aproximativ 18 km de Râmnicu Vâlcea, Mănăstirea Govora este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Țara Românească. Numele său, se crede, provine din slavonescul „gavariti”, care înseamnă „a vorbi” sau „izvor”. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1485. De-a lungul timpului, așezământul a cunoscut mai multe etape de reconstrucție și înfrumusețare, fiind refăcută de Vlad Călugărul și Radu cel Mare între anii 1492-1496.
Însă, momentul de referință în istoria Mănăstirii Govora este legat de înființarea tipografiei sale, în anul 1637, la inițiativa domnitorului Matei Basarab. Această tipografie, a doua cunoscută în Țara Românească, a jucat un rol crucial în dezvoltarea culturii românești. Aici, în anul 1640, a fost tipărită Pravila de la Govora, cunoscută și sub denumirea de Pravila cea mică. Această lucrare reprezintă cea mai veche culegere de legi bisericești și civile tipărită în limba română, având un impact semnificativ asupra dreptului autohton și a conștiinței ortodoxe unitare. Traducerea Pravilei a fost realizată de călugărul Mihail Moxa de la Mănăstirea Bistrița. Predoslovia cărții, semnată de mitropolitul Teofil al Țării Românești, sublinia importanța tipăririi cărților în limba română pentru duhovnicii români. Astăzi, în incinta mănăstirii, se pot vizita încăperile în care a funcționat vechea tipografie, precum și o colecție de obiecte religioase.
Mănăstirea Dintr-un Lemn: Icoana Maicii Domnului și stejarul secular
La aproximativ 25 km sud de Râmnicu Vâlcea, în comuna Frâncești, se află Mănăstirea Dintr-un Lemn, un așezământ monahal învăluit în legendă. Numele mănăstirii provine dintr-o tradiție veche, conform căreia bisericuța de lemn inițială ar fi fost construită din materialul unui singur stejar secular. Legenda, consemnată de diaconul Paul de Alep în secolul al XVII-lea, vorbește despre un călugăr care ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului într-o scorbură a unui stejar și ar fi auzit o voce îndemnându-l să construiască o biserică din acel copac. O altă mărturie scrisă, din 1745, a mitropolitului Neofit Cretanul, menționează un cioban pe nume Radu care, în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), ar fi visat icoana și, găsind-o în stejar, a ridicat bisericuța.
Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn este considerată făcătoare de minuni și este păstrată în biserica de piatră a mănăstirii, construită ulterior de Matei Basarab. Tradiția populară o consideră o copie a unei icoane pictate de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat în ședința din 29-30 septembrie 2025 instituirea sărbătorii Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn și înscrierea acesteia în Sinaxarul Sinodal, în data de 21 iulie. Pe lângă biserica de piatră, ansamblul monahal include și vechea bisericuță de lemn, o mărturie vie a începuturilor așezământului.
Mănăstirea Arnota: Necropola lui Matei Basarab
Situată pe o culme, la o altitudine de 840 de metri, în apropierea satului Costești, Mănăstirea Arnota este o ctitorie a domnitorului Matei Basarab și a soției sale, Elina. Biserica mănăstirii, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost zidită între anii 1633-1634, pe temelia unei biserici mai vechi. Legenda spune că Matei Basarab a ales acest loc pentru ctitorie în semn de recunoștință față de Dumnezeu, după ce s-a ascuns în pădurile din zonă, fiind urmărit de turci, înainte de a ajunge domn.
Mănăstirea Arnota este de o importanță deosebită, fiind necropola domnitorului Matei Basarab. Deși a murit la 9 aprilie 1654 și a fost înmormântat inițial la Târgoviște, osemintele sale au fost ulterior mutate la Arnota, la dorința sa, de către nepotul său, Preda Brâncoveanu. În pronaosul bisericii se află mormântul domnitorului, acoperit cu o lespede de marmură albă, realizată în stil baroc de meșterul sibian Elias Nicolai. Alături de Matei Basarab, la Arnota este înmormântat și tatăl său, Danciu Vel Vornic. Pictura originală a bisericii, realizată în 1644 de zugravul Stroe din Târgoviște, include și tabloul votiv al lui Matei Basarab și al doamnei Elena.
Ce e bine să știi / Informații practice
Pentru a parcurge acest circuit de o zi, este recomandat să începeți dimineața devreme. Traseul poate fi abordat cu mașina personală, iar drumurile de acces către mănăstiri sunt, în general, bine întreținute, deși porțiunea către Arnota poate fi mai anevoioasă din cauza prafului de calcar, fiind un drum șerpuit și strâmt.
- Echipament: Îmbrăcăminte decentă, potrivită pentru vizitarea lăcașurilor de cult (femeile cu fustă lungă și capul acoperit, bărbații cu pantaloni lungi). Încălțăminte comodă este de preferat, având în vedere plimbările prin incintele mănăstirilor.
- Program: Verificați programul de vizitare al mănăstirilor înainte de plecare, deoarece acesta poate varia. De asemenea, este bine să vă informați despre orele slujbelor, dacă doriți să participați la ele.
- Respect: Păstrați liniștea și respectați rânduielile monahale. Fotografiați doar cu discreție și cu acordul obștii, acolo unde este permis.
- Extensii de traseu: Dacă timpul vă permite și doriți să prelungiți pelerinajul, puteți include în itinerar și alte mănăstiri vâlcene renumite, precum Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Frăsinei sau Mănăstirea Horezu, fiecare cu o istorie și o frumusețe aparte.
Întrebări frecvente
Cât timp durează vizitarea celor trei mănăstiri?
Vizitarea Mănăstirilor Govora, Dintr-un Lemn și Arnota, împreună cu timpul necesar pentru deplasare între ele, poate fi realizată într-o singură zi, dacă se pleacă dimineața devreme și se planifică eficient timpul.
Există posibilități de cazare în apropierea mănăstirilor?
Da, în zona Vâlcei există diverse opțiuni de cazare, de la pensiuni agroturistice la hoteluri în orașele și stațiunile din apropiere, precum Băile Govora sau Râmnicu Vâlcea.
Se poate ajunge la mănăstiri cu transportul în comun?
Accesul cu transportul în comun poate fi mai dificil și necesită o planificare atentă, deoarece rutele și frecvența autobuzelor sau microbuzelor pot fi limitate, în special către mănăstirile mai izolate. Cel mai comod mod de a vizita aceste lăcașuri este cu mașina personală.
Ce este Pravila de la Govora și de ce este importantă?
Pravila de la Govora este cea mai veche culegere de legi bisericești și civile tipărită în limba română, în anul 1640, la Mănăstirea Govora. Importanța sa constă în contribuția la dezvoltarea limbii române literare și la unificarea legislativă și spirituală a românilor.
Icoana Maicii Domnului de la Dintr-un Lemn este făcătoare de minuni?
Conform tradiției și evlaviei populare, Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn este considerată făcătoare de minuni. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat în 2025 instituirea unei sărbători dedicate acestei icoane, pe 21 iulie.
Unde este înmormântat Matei Basarab?
Domnitorul Matei Basarab este înmormântat la Mănăstirea Arnota, în pronaosul bisericii, alături de tatăl său, Danciu Vel Vornic.
Concluzie
Circuitul mănăstirilor Govora, Dintr-un Lemn și Arnota reprezintă o mărturie vie a continuității credinței ortodoxe și a bogăției culturale românești. Fiecare pas pe aceste meleaguri sfinte ne apropie de istoria zbuciumată a neamului nostru și de jertfa ctitorilor care au înălțat aceste lăcașuri de rugăciune. O astfel de călătorie nu este doar o simplă vizită turistică, ci o incursiune în adâncurile sufletului românesc, o ocazie de reculegere și de întărire spirituală, oferind pace și lumină celor ce o parcurg cu inima deschisă.
Surse și lecturi
- Sfânta Scriptură (ediția sinodală a Bisericii Ortodoxe Române)
- Învățătura și calendarul Bisericii Ortodoxe Române
- Viețile Sfinților
- Molitfelnicul
- Liturghierul
- Documente sinodale
