Înălțarea Domnului: Semnificație și Context Religios
Înălțarea Domnului este unul dintre cele douăsprezece Praznice Împărătești ale Bisericii Ortodoxe și comemorează momentul crucial în care Mântuitorul Iisus Hristos S-a înălțat la cer, în prezența ucenicilor Săi, la 40 de zile după Învierea Sa din morți.
Acest eveniment, descris în Faptele Apostolilor (1:1-11) și în Evanghelia după Marcu (16:19), marchează încheierea misiunii pământești a lui Hristos și intrarea definitivă a umanității Sale în gloria dumnezeiască, la dreapta Tatălui. Prin Înălțare, firea omenească, asumată de Hristos, este îndumnezeită și preaslăvită, deschizând calea spre mântuire și viața veșnică pentru întreaga omenire.
Înălțarea nu este doar o despărțire, ci și o promisiune. Mântuitorul le-a făgăduit ucenicilor trimiterea Duhului Sfânt, care avea să se pogoare peste ei la Rusalii, zece zile mai târziu, pentru a le da puterea de a propovădui Evanghelia în toată lumea. Astfel, sărbătoarea Înălțării este strâns legată de Pogorârea Duhului Sfânt (Rusalii), cele două evenimente completându-se reciproc și marcând începutul Bisericii creștine.
Data Sărbătorii și Importanța Ei
Înălțarea Domnului nu are o dată fixă în calendar, fiind o sărbătoare cu dată variabilă. Ea este celebrată întotdeauna într-o zi de joi, la 40 de zile după Sfintele Paști. De exemplu, în anul 2026, Înălțarea Domnului a fost prăznuită pe 21 mai.
În tradiția populară românească, această sărbătoare este cunoscută și sub denumirea de Ispas. Numele provine, potrivit unei legende, de la un cioban pe nume Ispas care ar fi fost martor la Înălțarea Domnului și ar fi dus vestea mai departe.
Pomenirea Eroilor: O Tradiție Specifică Românească
Un aspect distinctiv al sărbătorii Înălțării Domnului în România este legătura sa cu Ziua Eroilor. Încă din anul 1920, prin Decretul-Lege nr. 1693/4 mai 1920, la inițiativa Patriarhului Miron Cristea, s-a stabilit ca pomenirea de obște a tuturor eroilor neamului românesc să aibă loc în această zi. Această hotărâre a fost reconfirmată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anii 1999 și 2001, declarând Înălțarea Domnului drept sărbătoare națională bisericească și Ziua Eroilor.
Legătura dintre Înălțarea Domnului și pomenirea eroilor este profund simbolică. Patriarhul Daniel a explicat că această alegere nu a fost întâmplătoare, ci arată că nu se ajunge la slavă fără a trece prin suferință, la fel cum Mântuitorul S-a înălțat întru slavă după Pătimire, Răstignire și Înviere. Astfel, jertfa eroilor este asemuită cu martiriul creștin, iar înălțarea lor la cer este o expresie a iubirii jertfelnice pentru credință și patrie.
În această zi, în toate bisericile, mănăstirile, cimitirele și la monumentele închinate eroilor din țară și din străinătate, sunt oficiate slujbe de pomenire pentru ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pentru credință, libertate, dreptate și apărarea țării. La ora 12:00, clopotele tuturor bisericilor ortodoxe din România sunt trase în semn de recunoștință.
Tradiții și Obiceiuri Românești de Înălțare
Pe lângă semnificația religioasă profundă, Înălțarea Domnului este însoțită de o serie de tradiții și obiceiuri populare, transmise din generație în generație:
- Salutul specific: Începând cu Joia Înălțării și până la Rusalii (Pogorârea Duhului Sfânt), creștinii se salută cu „Hristos S-a înălțat!” la care se răspunde „Adevărat S-a înălțat!”. Acest salut continuă bucuria pascală și amintește de speranța vieții veșnice.
- Ouă roșii și pomeni: De Înălțare, este ultima zi din an în care se mai vopsesc și se împart ouă roșii, la fel ca de Paști. Se pregătesc și se împart bucate de pomană pentru sufletele celor adormiți, în special azime calde, ceapă verde și băutură, pentru ca aceștia să-și găsească liniștea pe drumul spre cer.
- Frunze de nuc și leuștean: Oamenii își pun la brâu frunze de nuc, crezând că și Iisus ar fi purtat astfel de frunze la Înălțare. De asemenea, în unele zone, copiii și vitele sunt lovite ușor cu leuștean (luban) pentru a fi feriți de boli și rele, pentru a fi sănătoși și a se îngrășa.
- Sfințirea holdelor: În unele comunități, preoții sfințesc apa și o stropesc pe câmpuri pentru a asigura o recoltă bogată. Se fac cununi de grâu, duse la biserică în semn de mulțumire.
- Obiceiuri interzise: Tradiția populară spune că în ziua de Înălțare nu se dă foc și sare din casă, pentru a evita paguba și cearta. De asemenea, nu se seamănă culturi după această dată, deoarece se crede că nu vor rodi.
- Paștele Cailor: În popor, sărbătoarea mai este numită și „Paștele Cailor”, o expresie care, în sens modern, a ajuns să însemne „niciodată”, dar care are rădăcini în legende populare legate de cai și de Fecioara Maria.
Informații practice
- Participarea la slujbe: Este esențială participarea la Sfânta Liturghie în ziua de Înălțare. În cadrul acesteia, se oficiază și slujbe de pomenire pentru eroii neamului și pentru toți credincioșii adormiți.
- Pomeni și milostenie: Oferirea de pomeni (colivă, ouă roșii, bucate) este o practică importantă, exprimând dragostea și grija pentru cei plecați și pentru cei aflați în nevoie. Este recomandat ca pachetele cu mâncare să fie sfințite de preot înainte de a fi împărțite.
- Rugăciunea: Crezul, o rugăciune fundamentală a creștinismului, conține pasajul „Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui”, care face direct trimitere la praznicul Înălțării. Rostirea acestei rugăciuni, alături de alte rugăciuni specifice sărbătorii, este o modalitate de a cinsti evenimentul.
- Salutul: Folosiți salutul „Hristos S-a înălțat!” și răspunsul „Adevărat S-a înălțat!” de la Înălțare până la Rusalii.
Întrebări frecvente
Când se sărbătorește Înălțarea Domnului?
Înălțarea Domnului se sărbătorește întotdeauna într-o zi de joi, la 40 de zile după Sfintele Paști. Data este variabilă de la an la an.
De ce se mai numește Înălțarea și Ispas?
În tradiția populară, sărbătoarea este cunoscută și ca Ispas, după numele unui cioban care, conform legendei, ar fi fost martor la Înălțarea Mântuitorului și ar fi povestit evenimentul.
Ce semnificație are Înălțarea Domnului pentru creștini?
Înălțarea Domnului semnifică încheierea misiunii pământești a lui Iisus Hristos, glorificarea firii Sale omenești prin așezarea la dreapta Tatălui și deschiderea drumului spre mântuire și viața veșnică pentru oameni. Este o sărbătoare a speranței.
De ce este Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor?
În România, din anul 1920, la inițiativa Bisericii Ortodoxe Române, s-a stabilit ca Înălțarea Domnului să fie și Ziua Eroilor, în semn de cinstire a jertfei ostașilor români. Această legătură subliniază ideea că nu se ajunge la slavă fără suferință, asemuind jertfa eroilor cu cea a Mântuitorului.
Până când se spune „Hristos S-a înălțat!”?
Salutul „Hristos S-a înălțat!” se folosește începând din ziua Înălțării Domnului și până la sărbătoarea Rusaliilor (Pogorârea Duhului Sfânt), care are loc la zece zile după Înălțare.
Concluzie
Înălțarea Domnului este o sărbătoare fundamentală în calendarul creștin ortodox, marcând apogeul misiunii pământești a Mântuitorului și deschizând perspectiva vieții veșnice. Prin participarea la slujbe, pomenirea eroilor și a celor adormiți, precum și prin respectarea tradițiilor populare, credincioșii români își exprimă credința, speranța și recunoștința, transformând această zi într-un moment de profundă comuniune spirituală și națională.
Surse
- Biblia (ediția sinodală)
- Calendarul Ortodox oficial al Patriarhiei Române
- Tradiția Bisericii Ortodoxe Române
- Sinaxare
